„Dominat de pesimism și nemulțumire, reproducând prejudecățile și intoleranța generațiilor anterioare”. Acesta este portretul tânărului din Republica Moldova.
Potrivit studiului „Implicarea tinerilor pentru o schimbare pozitivă în societate”, prezentat 7 aprilie, la Chișinău.
Majoritatea tinerilor fac parte din categoria pasivă. Aceștia au venituri mici, educație și nivel de informare redus, au mai puține relații utile, fiind conservatori și intoleranți. Tinerii din această categorie rămân înafara tuturor programelor, inclusiv ce țin de participare. Ei sunt preocupați, în fond, de rezolvarea problemelor socio-economice cu care se confruntă. De cealaltă parte, minoritatea activă este reprezentată de tinerii care participă la consultări, care încearcă să se implice în procesele de luare a deciziilor. Sunt tineri în căutarea oportunităților de dezvoltare personală și profesională.
Experții au constatat o participare politică și civică scăzută a tinerilor din Republica Moldova, aceștia fiind mai puțin activi și interesați decât media populației. Chiar dacă se remarcă o implicare activă a tinerilor prin intermediul rețelelor de socializare, acest lucru nu se reflectă pe deplin în realitate. „Mediul online este o sursă foarte bună pentru a colecta idei. Cei care sunt implicați în offline, folosesc spațiile online ca un spațiu de documentare și schimb de idei”, au remarcat experții.
Studiul mai arată că tinerii sunt intoleranți cu unele grupuri sociale. Din interviurile realizate rezultă că aceștia pot fi, și în unele situații sunt, o sursă de excluziune socială, acționând activ pentru marginalizarea unor grupuri considerate „prea diferite”. Se resimte o impunere a valorilor conservator-religioase din mai multe direcții, prin presiuni în cadrul și în afara școlilor.
Cel mai des, voluntariatul nu este suficient pentru a motiva tinerii să se implice. Tinerii au nevoie și de finanțare pentru sustenabilitatea organizațiilor pe care le creează. În calitate de formă a implicării tinerilor, cea mai răspândită este apartenența la un club sportiv (8%), fiind succedată de semnarea petițiilor (7%). În continuare, 6% din tineri participă la demonstrații de protest, 4% – la greve, iar câte 3% sunt membri ai unui ONG, ai unei organizații religioase, ai unui partid politic, ai unui sindicat sau a unui grup de inițiativă cetățenească.
Tinerii cu care s-au făcut interviuri au între 15 și 29 de ani.
